În loc să învăţ pentru examenul de mâine, mă gândesc la chestii imposibile şi alte prostii. De exemplu: cum ar fi să existe un Muzeu al Cinematografiei Româneşti?
Cât mi-ar plăcea să vizitez un astfel de loc! Ce frumos ar fi să pot vedea, nu doar pe sticlă, ochelarii pe care i-a purtat Margareta Pîslaru (frumoasă femeie!) în "Veronica" sau costumele lui Dem Rădulescu din "BD". Pe cuvânt că mi-aş cumpăra chiar şi o pălărie în stilul Mărgelatu, dacă ar avea aşa ceva de vânzare.
Şi ar mai fi drăguţ şi un cinematograf în clădirea muzeului, ca să vadă lumea ultimele filme româneşti apărute şi premiate prin afară. Mai tare ar fi ca o sală să fie dedicată începuturilor cinematografiei noastre. Cei veniţi să vizioneze acolo filme ca "Indepenţa României" sau altele.
Ar veni bine şi o statuie a Omuleţului lui Gopo, fotografii de la filmările pentru "Marilena de la P7" al lui Cristian Nemescu (chestia asta văzut-o la Next)...
Visez grav. Mai bine mă întorc la învăţat. Câtă lume să fie interesată de un proiect ca ăsta?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Cred ca ar fi destui interesati... Problema e ca nu prea ii interseaza ca suntem interesati. Oricum, frumos vis!
Trimiteți un comentariu